Bonjour mademoiselle!

de | aug. 9, 2016 | 0 comentarii

M-a intrebat cineva recent de ce nu scriu la persoana a 3-a… N-am stiut ce sa-i raspund, dar am luat-o ca pe o provocare, iar eu ador provocarile. Nu promit ca iese bine, dar incercarea moarte n-are…

 

Miriam era la birou, intr-o calduroasa zi de vara. Ceva neprevazut apare si merge la seful ei sa-l roage sa o invoiasca 2 ore sa rezolve ceva ce nu suporta amanare.

“Sigur ca da, este in regula, doar ia la tine telefonul de serviciu.”

Zis si facut, telefonul in geanta, geanta pe umar si evident ruj proaspat asternut pe buze. Pe langa toate astea, zambetul la purtator. Purta o fustita gri si un tricou roz si emana o energie molipsitoare, lucru pe care l-a realizat abia atunci cand toate capetele masculine isi intorceau privirea spre ea. Cum Bucurestiul este de cele mai multe ori prea aglomerat, a ales cea mai usoara varianta, metroul. Cobora scarile agale si fredona melodia care se auzea in casti. Jos, pe peron, un tip care o masura din priviri. Simpatic si cu o figura interesanta, dar ceva din privirea lui il facea sa para usor pierdut. Blondut cu ochi albastri imbracat in pantaloni scurti si un tricou. Deloc un barbat fatal, dar avea ceva ce iti atragea atentia. Miriam l-a privit in ochi, i-a zambit si a considerat ca-i inca unul pe ziua de azi, poate ar trebui sa-i numere, s-ar distra teribil, se gandea ea. Se opreste la baza scarilor asteptand rabdatoare metroul. Nu trec 20 de secunde si aude langa ea:

 

“Buna.”

“Buna.”

“Parlez vous francais?”

“Je ne parlez pas francais”, dar daca vorbesti tu este suficient, se gandea ea amuzata.

“Esti foarte frumoasa” ii spune in romana.

“Esti roman sau francez?”

“Jumatate jumatate”

In cele 5 statii de metrou pe care le-au parcurs impreuna, au stat de vorba despre verzi si uscate, iar inainte ca ea sa coboare el ii cere numarul de telefon.

Daca era roman, poate ca nu se ostenea, toti am vazut Serendipity. Daca e sa fie va fi, nu trebuie sa fortam noi soarta, dar omul vorbea o franceza care te ungea pe suflet, n-aveai cum sa spui nu.

Dupa 15 min ding: “Bonjour jeune fille en rose. Je suis Francois.” si subit se bucura ca i-a dat numarul ei.

Decid sa se intalneasca a doua zi sa bea un suc. Ea purta o rochita din voal alb brodata cu flori visinii. Rochia aia si pe umeras emana feminitate, pe un corp uman cu atat mai mult.

“Bonjour. Tu est tres belle. Ta robe est très feminine.”

“Merci beaucoup.”

De aici incolo putea sa-i povesteasca ce a mancat astazi, cat timp o facea in franceza.

Au mers la o terasa, au baut o limonada cu 2 paie si au vorbit numai in franceza. Glumesc. O limonada si un fresh, iar discutia a fost dintre cele mai amuzante pe care le avusese Miriam vreodata cu un barbat. O combinatie haioasa in care imbinau romana, engleza si franceza. Au povestit despre ei, au ras si au jucat 20 Questions. Nu aveai voie sa repeti aceeasi intrebare si regula era sa se raspunda cu sinceritate indiferent de ce se intreba. Niciunul din ei nu mai facusera asta la o intalnire, dar amandoi s-au bucurat de ideea ei. Apoi a urmat o plimbare catre Cismigiu, sa manance o inghetata pe malul lacului.

“Tu est magnifique.”

“D’acord.”

Ii vorbea in franceza si din cand in cand verifica daca intelege ce ii spune.

“Oui, je compris.” Nu intelegea tot, dar prindea idea, erau complimente, complimente care in franceza erau mult mai melodioase decat in romana.

La finalul intalnirii a condus-o si a sarutat-o. Pacat ca a facut asta, s-a spulberat putin magia. Daca saruta Dumnezeieste ar fi fost barbatul ideal si nu are ea norocul asta, nu in ultima vreme in orice caz, dar da, a fost de departe cea mai frumoasa intalnire din ultimele luni de zile, cat despre sarut, este dispusa sa-l invete cum sta treaba in viziunea ei.

Chiar ii spunea cineva, nu de mult, ca franceza e foarte sexy. Nu i se parea a fi adevarat, mai ales ca acum ceva ani ea a vorbit-o fluent, pacat ca ceea ce nu exersezi se uita, dar acum l-ar crede pe cuvant pe individ.

Un randez vous superb, un sarut la care mai e putin de lucru si un fost iubit cu care s-a intalnit absolut intamplator in parc. Care erau sansele? Avand in vedere ca-i vorba de ea, toate sansele. :))

Tres jolie…pour dire à leurs petits-enfants 😉

 

Morala: O stare excelenta de spirit atrage oameni misto, iar franceza este in mod cert un must.