Tiramisul buclucaș 

Am unele zile în care ma plesneste un exces de zel si ma simt subit o gospodina ca nimeni alta. Asta s-a întâmplat aseară. M-am dus sa cumpăr ingrediente pentru tiramisu de buna voie si nesilita de nimeni. E clar, sunt bună de măritat…a se citi dacă bărbatul ar manca doar prăjituri ne-am descurca cumva. Inițial voiam sa urmez reteta doctorului, Dr Oetker evident, dar mi s-a înmuiat inima și m-am dus după mascarpone. Zis și făcut! Azi am ajuns acasă pusa pe treabă. Le fac băieților mei tiramisu (n-am copii, ma refer la tata și frate-meu). Google: rețetă tiramisu. „Se freaca 2 linguri de zahar cu galbenusurile pana cand amestecul devine spumos, apoi se adauga mascarpone si se amesteca bine, folosind mixerul.” Înainte sa ma uit pe rețetă imi turnsem un pahar de vin, după ce am citit asta am mai turnat un pahar și mi-am spus că-i bun și telul (mixerul e la mama, iar mama la țară). „Separat se bate frisca si se pune peste compozitia de mai sus, amestecand pana cand se omogenizeza bine si adaugam 1 lingurita esenta de rom.” Totul bine pana la rom care era în punga de lângă castronul cu albușuri. Din viteza conferintă de vin am vărsat albușurile pe covor și parțial pe pantaloni. Nu-i nimic, avem oua în frigider si pantaloni de schimb. „Albusurile se bat bine cu un varf de sare. Cand s-au intarit, adaugam 2 linguri de zahar si zaharul vanilat si batem in continuare cu mixerul pana cand devine suficient de tare ca sa nu cada din vas.” Greșit, albușurile se bat până când simți că-ți pică mâna din umăr, apoi te oprești. Nu cădeau din vas dacă nu-l întorceam, deci stam bine și aici.