Stai fara nadejde, nu mergem spre mai bine

Stai fara nadejde, nu mergem spre mai bine

Stai fara nadejde, nu mergem spre mai bine

Am iesit luni la alergat cu un prieten drag. Dupa ce ne-a iesit sufletul, ne-am mai plimbat putin sa ne reglam pulsul si sa ne uscam. La un moment dat are o revelatie:

“Bai sexul e prea usor de obtinut. Mult prea usor in ziua de azi.”

“Bravo Sherlock, meriti un premiu.”

“Nu pe bune, nu mai e nicio satisfactie sa cuceresti, e mult prea usor.”

“Corect. Lumea s-a intors la 180 grade. Acum multi ani toti aveau familii si alergau ca disperatii dupa sex. Acum toti au sex si nimic altceva. Pe cati ii vezi tu in relatii stabile sau casatorii? Impliniti?”

 

Ne umplem paturile, dar ne golim sufletele, iar daca mai apare pe ici colo un bezmetic cu sufletul la purtator, care se indragosteste de un robot d-asta, se

strica si al’ bun. Ti-o iei o data, ti-o iei de doua ori…la un moment dat te faci al dracu si incepi s-o dai si tu…practic incepem sa ne jucam leapsa cu fericirea si pierdem amandoi.

 

Apoi anii trec si trec si trec. Tu ai patul plin si inima goala si te trezesti la 50 ani singur cuc. N-ai o familie a ta, n-ai un copil care sa ramana in urma ta…mai trec cativa ani si mori singur. The end!

Dar asta ti-ai dorit, nu-i nevoie sa te alarmezi. Fiecare primeste ce ofera. E imposibil ca atunci cand imparti bunatate si zambete sa primesti altceva si evident exista si reversul medaliei.

 

Pe mine ma sperie mai tare singuratatea decat responsabilitatea. Mi-e mai frica ca n-o sa aiba cine sa-mi aduca o supa calda la pat, decat sa-mi asum o relatie cu un barbat. Prefer sa ma duca acasa la ma-sa si in oras sa-i cunosc prietenii, decat sa ma tina ascunsa intr-un seif care are forma unui living. In afara de singuratate nu mi-a fost frica niciodata de nimic. Nu ma tem sa iubesc, sa sufar, sa plang, s-o iau de la inceput, sa-mi fac o familie. Mi-e teama sa stau langa cineva care m-ar face sa ma risipesc, cineva care e ca si cum n-ar fi. Barbatii nu inteleg ca a lua forma unui vibrator si a oferi doar sex nu va incalzi niciodata o femeie care stie ce vrea si aici se rupe filmul.

 

Chiar m-am intalnit putin cu fostul meu logodnic (long story short am ramas prieteni buni) zilele trecute la o poveste si mi-a pus o intrebare de baraj:

“Ce-ti face prietenul?”

“Care prieten?”

“Gata?”

“Mai mult a durat sa ma convinga sa ies cu el, decat idila in sine. Sunt singura, ca de obicei de altfel.”

“Tu, singura? Tu niciodata n-ai fost singura!”

“Mai mereu curtata nu inseamna “nesingura”, sunt singura, dar am admiratori, e altceva. Oricum, mai bine singura decat singura in doi.”

 

Stai fara nadejde…nu mergem spre mai bine

Mă-nțelegi? Știi ce zic?

Mă-nțelegi? Știi ce zic?

Mă-nțelegi? Știi ce zic?

Ies într-o marți seară cu un tip de pe Tinder. Corecție, era de fapt o tipă ușor isterică, cu probleme de personalitate in corpul unui individ. După ce a monopolizat întreaga conversație am îndrăznit la un moment dat să-l contrazic, sunt o nenorocită cu păreri, ce să-i faci?!

În momentul în care mi-am permis să deschid gura pentru altceva decât „Bună!” și-a dat seama că sunt bărbat.

„Nu ești deloc feminină, tu ai o pereche de c***e in pantaloni.”

Problema cea mai mare nu era că aveam si eu o pereche, ci că el nu avea niciuna. Am făcut Poli, sunt o proastă cu gandire rațională plină de idei. Cred ca adevărul meu este absolut. Abia am deschis gura, singurul care credea că părerea lui este general valabilă și se aplică tuturor era el, nu eu. Era exact ca o femeie la ciclu pe care tocmai ai făcut-o grasă. Corecție! Era mult mai rău, nu am de ce să jignesc femeile.

„Ești o feministă, ești una d-aia.”

„Nu, nu sunt, sunt de fapt ușor sexistă.”

„Adică?”  😐

Din discuție și-a dat el seama ca de fapt sunt o sexistă-feministă, ceea ce evident este mult mai rău!!

„Mamă pun pariu că tu ești genul ală de femeie care plesnește bărbatul peste c***e!”

Nu, chiar nu, doar baiețeii ii plesnesc. Cu un bărbat nu poți să faci asta. Bărbat, nu băiat, sau băiețel, sau tip la ciclu, nunu, BĂRBAT!

Hai sa derulăm puțin înapoi: ai întârziat, 5 min ce-i drept, dar chiar și așa tot întârziat se numește, apoi ai început să monologhezi și să mă interoghezi ca apoi să-mi spui cât sunt eu de proastă. Modul în care te exprimi este defectuos. În primul rând pentru că jumătate de conversație ai purtat-o în engleză, iar când vorbeai în română repetai obsesiv „gen”, „știi ce zic?”, „mă-nțelegi?”, deci plecăm de la premisa că ai presupus că sunt proastă by default. Da, înteleg și știu ce zici, doar că nu sunt de acord.

La un moment dat îmi spune că vrea să scrie o carte despre dating. Imaginați-vă oroarea. Ăsta scrie o carte, alții mai proști ca el o cumpără, o citesc și iau de bun ce latră el acolo, iar apoi se umple lumea de imbecili.

Îl suspectez și ca fiind virgin, că cine naiba s-ar irosi pe el…

Așa că DA, se poate spune că nu sunt feminină, pentru simplul fapt că sunt mai bărbat ca tine! Femeie voi fi lângă un bărbat, în rest sunt bine, mă descurc și singură.

Despre oamenii urâți

Despre oamenii urâți

Despre oamenii urâți

Postarea pleacă de la exprimarea plastică a unui amic în descrierea unui specimen de sex feminin, pe care se întâmplă să-l cunoaștem amandoi, de fapt toți 3, ca eram 3 la masă:

 
„ Băi, Dumnezeu când a construit-o p-asta a aruncat piesele cu praștia. Ce-a  nimerit, a nimerit!”

 
Tipa este întradevar urâtă: niște ochi înghesuiți și așezați la o distanță considerabilă, un nas cât Zidul Chinezesc, un zâmbet strâmb care-i mai degrabă o grimasă cu niște buze subțiri atașate de femeie a dracu, o frunte lată de îți încap pe ea  fițuicile la matematici speciale, integrale triple și alte nebunii, și toată deșirată. Lungă, slabă, făra nicio formă și cu o atitudine de moartea-n vacanță.

Mereu îi era prea greu să salute, că cine oi fi eu să merit un bună, nu irosește ea energia pe muritorii de rând…și aș putea să mai continui așa, dar încep să-mi netezesc calea către focurile iadului și nu-i a bună.

 

Problema nu ar fi că-i urâtă, și vorba lui: is piesele aruncate cu praștia, ci firea și atutidinea ei defectuoase. Cunosc oameni mai puțin frumoși, ar putea chiar să se claseze la urâți, care sunt foarte plăcuți ca fire. Un om cald, bun, blând și cu o atitudine mișto vai fi mereu mai frumos pentru privitor decât superbitatea ciufută de lângă.

Eu percep oamenii cu sufletul și creierul, mai mult decât cu ochii. Mi se pare mult mai definitoriu și mai sincer. Dar o pedeapsă fără sfârșit este să fii și urât cu crăci și ciufut al dracu. P-ala frumos îl mai ierți într-o zi proastă în ideea că atunci când ține gura închisă este măcar decorativ, la fel și p-ăla urât, că știi că deschide gura și îți face ziua mai bună în 10 secunde.

Dar cu monstrul ăla cu atitudine de văcar plictisit ce faci? Cum îl faci să înțeleagă că o să moară singur și singurele flori de la mormânt vor fi urzicile, că deh…după sufletul omului?

Cine dracu plăteşte cafeaua aia?

Cine dracu plăteşte cafeaua aia?

Cine dracu plăteşte cafeaua aia?

Veşnica dispută. Dacă aştept să plătească el, sunt o nemernică. Posibil. Poate că sunt o nemernică fără egal. Ştiu că mă repet şi că am mai dezbătut asta, dar este atât de atacată ideea că nu ai cum s-o ignori.

Tu eşti bărbat, am stabilit deja asta. Tot tu ma inviţi în oraş, nu de alta, dar eu sigur nu te-aş invita nici dacă ai fi ultmul om în viaţă de pe planetă. Dacă suntem prieteni la cataramă te pot invita şi eu detaşat şi nu se va pune problema să-mi plăteşti cafeaua, dar asta-i altă mâncare de peşte.

 

Dacă vrei cu tot dinadinsul să intri în friendzone şi să mori acolo lasă-mă să-mi plătesc singură cafeaua şi garantez că se rezolvă. Nu-i vorba de sumă, ci de gest. „O femeie căreia îi pasă se va oferi să plătească, dar bărbatul căruia îi pasă nu o va lăsa.” Ai lasă-mă! În primul rând nu-mi pasă. Deloc. No offence honey, dar pot să ies cu altcineva nou în fiecare zi dacă vreau asta, că de pretendenţi n-am dus niciodată lipsă, simplul fapt că aleg să nu o fac reflectă că timpul meu e preţios pentru mine. Încă nu te cunosc şi nu ştiu ce îţi poate pielea. E adevărat că e valabil şi vice versa, dar ce crezi? TU m-ai invitat!

Să vă explic şi de ce susţin cu tărie ideea asta. Cât am fost puştoaică am scos mereu portofelul şi am insistat să plătim nemţeşte pentru că mă gândeam că e de datoria fiecăruia să-şi achite ce consumă. Apoi am mai crescut puţin şi am realizat că făcând asta ajungeam să mă bag singură în friendzone. E cea mai sigură cale, asta şi povestitul despre fostele relaţii. Şi asta tot pe pielea mea am învăţat. Până nu dai bine cu capul de pragul de sus nu-l vezi p-ăla de jos. Iar eu dau până curge sange, altfel nu prind ideea neam.

Dacă nu plătesc eu şi nu mă ofer înseamnă că-mi eşti simpatic şi nu te-aş trimite spre friendzone. Prieteni am suficienţi. Asta nu pricep unii dintre voi…deşi au fost şi dăţi în care îmi venea să-l ucid pe cel din faţa mea că a reuşit să mă plictisească cu brio 2 ore, iar lăsându-l să plătească a fost singurul mod în care reuşeam cumva să-i mai spăl din păcate.

Aplicaţiile de dating ale secolului 21

Aplicaţiile de dating ale secolului 21

Aplicaţiile de dating ale secolului 21

Toţi oamenii care ţin pasul cu tehnologia au avut instalată măcar „din greşeală” o astfel de aplicaţie în telefon, sau au butonat aplicaţia unui/ei prieten/e că se conectează cu facebook-ul şi nu se cade… Explicaţiile sunt în general ceva de genul: eram la o petrecere şi mi-au instalat nişte prieteni Tinder-ul. Fără voia mea! Eu eram legat, încătuşat chiar. Mhm! Şi eu am încercat să dorm într-o cameră de bicicletă azi-noapte. Lăsaţi! Nu sunt un om care crede în aşa ceva, vorba unei prietene: găseşti numai himere. Din păcate nu o pot contrazice, dar foloseam aplicaţia. Nu am instalat-o din greşeală, îmi asum, ci din curiozitate. Povestea o prietenă într-o seara la un pahar de vin că a cunoscut câţiva oameni foarte interesanţi. Încercarea moarte n-are, ia să văd şi eu cu ce se mănâncă.

Am cunoscut şi eu oameni interesanţi, dar prea puţini, în schimb am cunoscut mai mulţi oameni proşti, oameni plicticoşi şi oameni disperaţi. Sunt de tot soiul.

Unul interesant se găseşte cam la 10 de match-uri, minim. Depinde cui naiba dai like. Chiar mă întreba un tip cate match-uri am. Sincer? Toate, că mă ajută faţa, dar nu mi se pare o victorie.

Tinder-ul, e singurul pe care am avut cont, e o aplicaţie superficială unde găseşti ceva specimene nemaivăzute. Mai jos găsiţi câteva idei despre „comorile Tinder-ului”.

*Tipii care nu au poza de profil singuri. Măcar 2 sunt în poză, dintre care unu e bun de pică şi îţi zici înainte să dai click să vezi mai multe poze: „fii ăla din dreapta, fii ăla din dreapta, te rog eu frumos”. Ce credeţi? Nici măcar o singură dată nu a fost profilul tipului ăla mişto.

*Piţipoancele masculine şi pozele cu bot de raţă. Asta e foarte trist şi la o femeie, dar la un bărbăt este de-a dreptul deplorabil. Ăştia sunt clar oameni foarte proşti care nu sunt capabili să lege 2 vorbe, nu trebuie să discuţi cu ei ca să îţi dai seama de asta.

*Au poză la profil cu o femeie. Ce încerci să transmiţi? Eşti pro manage-a-trois?

*Status foarte exigent şi pretenţios. Trebuie să fii aşa şi să faci aşa şi să arăţi aşa. Aştia sunt mereu bărbaţi naşpa şi când zic naşpa credeţi-mă că sunt drăguţă. Ia o oglinda prietene, uită-te cu atenţie şi sterge dracu statusul ăla cretin, pentru că tu te încadrezi în categoria „any woman is better than no woman”.

*Pozele fără tricou. Că deh, pătrăţele, pectorali, ş.a.m.d. O poză care să-mi dovedească că ai şi un creier nu deţii? Se vedea că eşti fit şi fără să te dezbraci. Relax!

*Şi ultimul sesizat de mine, dar nu cel din urmă, este omul care pune poză cu o maşină, BMW, Mercedes, Audi etc (pe care probabil că nu deţine acte de proprietate, dar las’ că nu ştie nimeni), iar sub poză descrierea sună ceva de genul: „no gold diggers”. Hai să mori tu?! Dar ce crezi că atragi? O fiinţă candidă interesată de personalitatea ta frapantă?

M-a distrat teribil un prieten deunăzi “Probabil pe Tider sunt femei cu profile false, în esenţă spam-uri, foarte extrem de nefu***e şi urâte cu spume şi…tu.” You just made a very good point!

Delete “Tinder”?

Deleting this app will also delete its data.

THAT’S THE POINT!

Delete.